94. Trebuie sa le vorbesc plantelor si sa le ofer muzica agreabila?

Studiile stiintifice dedicate acestui subject nu s-au concretizat, dar experienta a aratat ca astfel determinati o crestere mai regulata a vegetalelor.
In serele producatoare de trandafiri, de exemplu, profesionistii pun muzica in permanenta. S-ar parea ca plantelor nu le place „muzica violenta", cu o mare intensitate sonora. Daca le vorbiti, le acordati mai multa atentie si le ingrijiti mai bine.

95. Plantele sunt sensibile la fumul de tigara dintr-o incapere?

Plantele manifesta sensibilitati diferite fata de agentii poluanti, in special fata de fumul de tigara. Unele se arata a fi robuste si tolerante, ca cisus, sansevieria, seflera, aspidistra, asparagus, clivia, impatiens etc. Altele se ingalbenesc sau se deterioreaza intr-o incapere in care se fumeaza mereu, indeosebi cele cu Frunzisurile panasate, catifelate si transparente. Daca sunteti fumator, evitati sa stati in aceeasi camera cu ferigile, orhideele, violetele, ciclamele, fitoniile, marantele, caladiumurile etc. Aerisiti zilnic incaperea si mai cu seama nu renuntati la plante, care contribuie la asanarea atmosferei, marind umiditatea aerului si filtrand unele substante toxice.

96. E adevarat ca diefenbahia este o planta toxica?

Da! Nu asezati aceasta planta mare, cu frunzisul panasat pe margini, in locurile accesibile copiilor si animalelor domestice pentru ca este toxica (in special seva laptoasa a tulpinilor).
Ingerarea unui fragment de frunza produce reactii puternice digestive sau respiratorii, din cauza prezentei in tesuturile ei a unor oxalati si a altor substante netolerate de organism. Puneti-va manusi daca vreti sa schimbati ghiveciul sau sa butasiti diefenbahia. Seva provoaca iritatii ale pielii si ale mucoaselor la persoanele cu pielea mai sensibila.

97. Trebuie sa hranesc plantele carnivore cu bucati de carne?

Categoric nu. Plantele carnivore isi asigura un supliment nutritiv prin absorbirea de mici insecte sau acarieni sau, la nevoie, de batracieni, cum fac cele mai mari nepentes. In casa, unde prazile sunt rare, dati-le un ingrasamant lichid foarte diluat (1/10 din doza obisnuita), o data pe luna in perioada de crestere.

98. Ce diferenta este intre cactee si plantele grase?

Cacteele se caracterizeaza prin tulpinile lor comoacte, cilindrice si costate, de cele mai mu te ori fara frunze, precum si prin prezenta de ghimpi purtati de areole. Plantele grase cuprind toate vegetalele care au organe pentru rezerva de apa sau de suc, tulpini ori frunze carnoase, ingrosate la mijloc. Cacteele fac si ele parte, impreuna cu alte plante precum crasula, kalanhoe, euforbia etc., din acelasi grup.

99. De ce unele plante seamana cu pietrele?

Genurile Lithops, Pleiospilos, Fenestraria etc. sunt forme de plante grase, caracterizate prin perechi de frunze foarte carnoase care ies direct din sol.
Ele au un aspect de pietre prin forma si nuanta lor. Floarea, galbena, alba sau portocalie, care apare toamna, iese din fisura centrala dintre frunzele gemene. Aceste uimitoare plante de colectie se cultiva in mranita pentru cactee, sub lumina soarelui si se uda foarte putin.

100 Orhideele pot fi considerate plante parazite?

Nu. O planta parazita isi extrage elementele nutritive necesare pentru cresterea sa din tesuturile plantei-gazda. Majoritatea orhideelor tropicale, cultivate la noi in casa, sunt plante epifite — se dezvolta pe o alta planta, cel mai adesea pe copaci, care le servesc numai ca suport, si nu ca sursa de hrana. Orhideele epifite cu radacini carnoase pot sa absoarba vaporii de apa din aer, precum si apa si elementele nutritive din crapaturile scoartei.
Asa se explica nevoile lor specifice in materie de substrat.

Flori si plante exotice