Functiile lor vitale fiind strans legate de prezenta luminii, plantele utilizeaza razele solare pentru sintetiza substantele hranitoare.
Este deci normal ca luminozitatea unei incaperi sa fie asociata cu buna dezvoltare a vegetalelor. Dar, atentie! Perceptia noastra asupra luminii nu corespunde cu nevoile plantelor.
Artificiu:
Pentru a usura repartizarea plantelor in casa, trebuie sa aveti in vedere ca speciile cu frunze verzi accepta mai putina lumina decat plantele cu flori cele cu frunzis panasat. Cu cat tesutul vegetal este mai transparent si mai fin, cu atat este mai sensibil la arsuri. Nu expuneti in plin soare decat plantele compacte, coriace sau suculente.
Lumina este formata din unde electromagnetice (sau particule de energie lipsite de masa, numite fotoni) ce se propaga in vid cu o miscare ondulatorie, cu viteza de 299 792,5 km/s.
Lumina este emisa de o sursa puternica de energie (soarele, focul, un metal adus la incandescenta) sau de radiatiile anumitor corpuri (luminescenta).
Energia luminoasa se manifesta prin emisie de caldura, ceea ce explica de ce temperatura nocturna este intotdeauna inferioara celei diurne.
Ochiul nostru percepe lumina ca fiind alba, pentru ca nu poate individualiza diferitele radiatii ce o compun. Spectrul luminii este evidentiat in curcubee, fenomene care apar datorita refractiei radiatiilor luminoase pe picaturile de apa.Distingem rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo si violet. Comparand lungimile de unda asociate fiecarei culori, rezulta ca cele mai mari corespund culorilor calde (rosu, oranj, galben), iar cele mai mici, culorilor reci (albastru, violet, indigo).Acest lucru este important, pentru plantele nu „vad" la fel ca noi.Ele sunt foarte sensibile la albastru la rosu, culori pe care le absorb, in timp ce ochii nostri sunt stimulati de galben si de verde, culori reflectate.
Intensitatea luminoasa:
Cantitatea de lumina pe care o primeste o planta poate fi masurata. Ea este exprimata in lucsi (lx), unitate de masura echivalenta unui flux luminos omogen de 1 lumen (lm) pe metrul patrat. Vara, in plin soare, in spatele unei ferestre indreptate spre sud, intensitatea luminoasa poate atinge 100 000 lx, valoare considerabile, cea mai mare parte a plantelor multumindu-se cu 5 000-10 000 lx pentru a se dezvolta bine. Dar lumina trebuie sa fieconstanta timp de minimum 6-8 orepentru ca procesul de crestere fie bine stimulat. Apar insa doua probleme. Luminozitatea nu este niciodata constanta in timpul intregii zile: un nor o face sa scada la jumatate. Intensitatea variaza, de asemenea, in functie de pozitia relativa a soarelui, care se modifica mereu din cauza rotatiei Pamantului. Forta razelor solare fiind mai slaba dimineata decat seara, orientati plantele care an nevoie de o luminozitate medie spre est sau nord-est si spre vest sau sud-vest pe cele care an nevoie de lumina puternica.Pozitia plantelor in incapere este, de asemenea, determinanta. De fapt, lumina, traversand filtrul pe care il constituie ferestrele, sufera un efect de difractie care reduce unghiul de incidenta al razelor. Rezultatul este ca ea isi pierde din forta si intensitatea scade foarte repede, pe masura ce patrunde in incapere. Pierderea de luminozitate este proportionala cu patratul distantei dintre fereastra si planta. Astfel, planta beneficiaza de maximum de lumina pe o raze de 1 m in jurul ferestrei.
La 2 m distanta, ea primeste de patru ori mai putina lumina, iar la 3 m, de noua ori mai putina. Aceasta relatie matematica pune in evidente lipsa cronica de lumina din interioarele noastre. Si daca noi suportam foarte bine penumbra, plantele sufera din cauza ei, cresterea fiind deficitare.
FOTOSINTEZA
In prezenta luminii, plantele cu frunze verzi sau colorate (ale caror tesuturi contin clorofila) sintetizeaza hidrati de carbon (zaharuri) pornind de la apa absorbite de radacini si de la bioxidul de carbon din aer. Fenomen foarte complex din punct de vedere chimic, el se numeste fotosinteza sau asimilare
Sarurile minerale absorbite de radacini din sol sunt transformate in elemente organice, pe care plantele le asimileaza.
In timpul fotosintezei, planta foloseste bioxidul de carbon (pentru noi este toxic) si elimina oxigen in atmosfera.
Plantele joaca un rol primordial in dezvoltarea vietii animale si umane, metabolismul nostru functionand dupa principiul invers (absorbtie de oxigen eliminare de CO2). Suntem deci complementari cu lumea vegetala si de aceea trebuie sa o respectam, s-o protejam sa-i inlesnim dezvoltarea.
Plantele si lumina:
In natura, plantele duc un permanent razboi pentru cucerirea spatiului vital.Cautarea luminii a condus la adaptarea speciilor la conditii de luminozitate precise.In padurea tropicala, arborii mari isi inalta frunzisurile la zeci de metripentru a capta cat maimultaPlantele epifite sunt „pasageri clandestini", agatandu-se de ramurile foarte expuse la lumina.Lianele invadeaza arborii, strangandu-i in tijele lor volubile, pana gasesc mana luminoasa de care nu se pot lipsi.Rarele sparturi luminoase care strapung ramurile uriase sunt foarte repede acoperite de o vegetatie stufoasa, in care cei mai puternici fac legea.Profitand de solul jilav de la baza arborilor si de stratul gros de humus rezultat din descompunerea frunzelor moarte, aici cresc ferigiplante mici tip patura. Frunzisul lor este adeseori foarte intunecat, semn al lipsei de lumina.In casa, respectati biotopul plantelor dumneavoastra. Plantele de umbra nu trebuie sa fie expuse in lumina directa. Ceea ce nu inseamna ca ele pot creste intr-un loc intunecat. Asezati-le la maximum 4 m de fereastra.Aceasta va va permite totodata sa proiectati o decorare vegetala a colturilor incaperii.Iarna, va trebui sa apropiati plantele de lumina sau sa folositi iluminatul artificial.Speciile de „semiumbra" au nevoie de o mai mare cantitate de lumina, dar intotdeauna bine filtrata si indirecta. Multe plante apreciaza racoarea, de unde necesitatea de a le indeparta de sursele luminoase. Este, de asemenea, posibil sa le expuneti (de preferinta, dimineata) la o iluminare puternica si sa le mentineti in restul zilei intr-o dulce penumbra.
De regula, plantele cel mai usor de crescut in casa fac parte din aceste doua categorii.
Plantele „de lumina" sunt cele mai numeroase. Ele pretuiesc o iluminare destul de intensa, dar fara soare direct in orele calde.
Iarna, pot fi expuse unei insolatii complete.
In sfarsit, plantele „de soare" sunt cele care cer conditii luminoase extreme.
Multe sunt de origine desertice sau mediteraneana.
INFLORIREA
Lungimea zilei si intensitatea luminoasa joaca un rol capital in procesul de inflorire. Unele plante, de zi scurta, imbobocesc cand sunt expuse cel putin 10 ore pe zi la lumina (azaleea, begonia, crizanteme, cactusul de Craciun [Schlumbergera], kalanhoe, poinsetia etc.). Va fi suficient sa le acoperiti cu o pelicula opaca sau sa le puneti intr-o incapere intunecoasa pentru ca florile sa apara.
Plantele de zi lunga cer cel putin 12 ore de lumina puternica zilnic (alamanda, bougainvillea, campanula, muscata, gloxinia, iasomia de Madagascar, violeta etc.).
Va propunem in acest casa. Astfel veti putea tabel o clasificare a plantelor in functie de cantitatea de lumina de care au nevoie sa le repartizati mai bine in camerele de care dispuneti.
· UMBRA(plante ce pot fi plasate la 3-4 m de o fereastra):
Adiantum, Aglaonema commutatum, Angraecum sesquipedale, Anthurium crystallinum, Asparagus falcatus, Aspidistra, Asplenium bulbiferum, Begonia albopicta, maculata, metallica si x margaritae, Blechnum, Campanula isophylla, Cissus rhombifolia, Cyrtomium, Darlingtonia, Davallia, Dionaea, Disa, Dracaena marginata, Dryopteris, Epipremnum, Episcia reptans, x Fatshedera, Fatsia, Ficus pumila si sagittata, Fittonia, Hedera, Lycaste, Microlepia, Miltonia, Neoregelia, Nephrolepis, Nidularium, x Odontioda, Odontoglossum bictoniense, Oncidium papilio, Ophiopogon, Pellaea, Peperomia, Platycerium, Pleione, Polystichum, Pteris, Selaginella, Tolmiea
· SEMIUMBRA (plante ce pot fi plasate la 2-3 m de o fereastra):
Aglaonema costatum, Anthurium, Ardisia, Asparagus denstorus, Asplenium nidus, Begonia boweri, elatior, heracleifolia, rex, rotundifolia, x tuberhybrida si venosa, Billbergia, Calathea, Callisia, Cissus antartica si discolor, Clivia, Clusia, Codonanthe, Columnea hibrid, Cryptanthus, Cupressus macrocarpa Goldcrest, Drosera, Episcia dianthiflora, Fuchsia, Glechoma, Gynura, Hedera, Impatiens, Kohleria, Ludisia, Mimosa pudica, Nepenthes, Nertera, Odontoglossum Paphiopedilum, Pellionia, Philodendron scandens, Pilea, Pinguicula, Polyscias, Rhipsalidopsis, Rhi psalis, Rhododendron, Rhoicissus, Schlumbergera, Scirpus, Soleirolia, Streptocarpus, Syngonium,
Tillandsia cyanea, Tradescantia
· LUMINA(plante ce pot fi plasate la 1-2 m de o fereastra):
Abutilon, Acalypha, Achimenes, Acorus, Aglaonema crispum, Allamanda, Alocasia, Alpinia, Ampelopsis, Ananas, Angraecum eburneum, Anigozanthos, Aphelandra, Aporocactus, Araucaria, Asparagus setaceus, Astrophytum, Begonia Cleopatra, coccinea, imperialis si masoniana, Brassia, Breynia, Browallia, Brunfelsia, Bulbophyllum, Caladium, Calanthe, Calceolaria, Calliandra, Caryota, Cattleya, Chamaecereus, Chlorophytum, Chrysalidocarpus, x Citrofortunella, Clerodendrum, Cocos, Codiaeum, Coelogyne, Coffea, Coleus, Columnea microphylla, Cordyline, Corynocarpus, Ctenanthe, Cuphea, Cycas, Cyclamen, Cymbidium, Cyperus, Dendrobium, Dicksonia, Dieffenbachia, Dipladenia, Dracaena, Drosera, Encyclia, Epidendrum, Euphorbia fulgens si pulcherrima, Exacum, Ficus, Gardenia, Gloriosa, Grevillea, Guzmania, Gymnocalycium, Haemanthus, Ixora, Jacaranda, Justicia, Laelia, Lilium, Livistona, Manettia, Maranta, Mascarena, Masdevallia, Medinilla, Microcoelum, Mikania, Monstera, Murraya, Musa, Mussaenda, Oncidium, Pachira, Pachystachys, Pandanus, Parthenocissus, Passi flora, Persea, Phalaenopsis, Philodendron, Phoenix, Pisonia, Plectranthus, Primula, Radermachera, Rhoeo, Saintpaulia, Sanchezia, Sarracenia, Saxifraga, Schefflera, Senecio, Serissa, Sinningia, Sparmannia, Spathiphyllum, Stephanotis, Syngonium, Tetrastigma, Thunbergia, Tibouchina, Tillandsia, Vanda, x Vuylstekeara, Washingtonia, Zamia, Zamioculcas, Zantedeschia, Zygopetalum
· SOARE (plante ce pot fi plasate la 0-1 m de o fereastra):
Acacia, Acca, Adenium, Aeonium, Agave, Aloe, Anisodontea, Asclepias, Beaucarnea, Bougainvillea, Bowiea, Brugmansia, Caesalpinia, Callistemon, Capsicum, Caralluma, Carex, Carnegia, Cassia, Catharanthus, Cephalocereus, Cereus, Ceropegia, Cestrum, Citrus, Cleistocactus, Clianthus, Cordyline australis, Cotyledon, Crassula, Dasylirion, Echeveria, Echinocactus, Echinocereus, Echinopsis, Ensete, Erythrina, Espostoa, Eucomis, Euphorbia, Faucaria, Fortunella, Gasteria, Hibiscus, Justicia, Jasminum, Jatropha, Kalanchoe, Lithops, Lobivia, Malvaviscus, Mammilaria, Mandevilla, Metrosideros, Neoporteria, Nerium, Notocactus, Opuntia, Pachyphytum, Pachypodium, Parodia, Pelargonium, Puya, Rebutia, Strelitzia, Streptosolen, Tecoma, Yucca.

Lumina artificiala:

Deoarece luminozitatea este rareori optima in apartamentele noastre, rezolvati problemele aparute prin lumina artificiala sau prin filtrarea celei directe.
Artificiu:
Daca plantele din ma dispun de aerisire suficienta si de umiditate atmosferica mare, puteti sa le expuneti in plina lumina, fara a le afecta.
Veti constata doar ca frunzisul devine mai transparent. Incepeti aceasta aclimatizare iarna si rezultatele vor fi excelente.
De obicei, in casa, plantele sufera din cauza lipsei luminii. De aceea, este nevoie de cresterea intensitatii luminoase..
Dimensiunile ferestrelor joaca un rol esential, dar uneori este suficient sa zugraviti peretii in alb pentru ca lumina sa se reflecte.
Puteti, de asemenea, sä mariti iluminarea individuale a unei plante plasand o bucata de carton alb orientata spre fereastra in spatele ghiveciului.
Iarna, iluminarea ajutatoare este aproape indispensabila pentru plantele cu flori si pentru toate ghivecele care se afla la mai mult de 1 m de fereastra. Folositi becuri sau tuburi fluorescente tip „lumina de zi", foarte bogate in ultraviolete. De obicei se gasesc la magazinele cu obiecte de gradinarit.
Umbra binefacatoare:
binefacatoare orele calde ale verii, cand soarele este foarte sus pe cer, violenta intensitatii luminoase este greu suportata de plante.
Punerea unui voal translucid la fereastra este una din minimele precautii. Este bine sa instalati chiar un stor, pentru a opri razele care au tendinta sa, incalzeasca prea mult atmosfera. In sera sau in veranda, instalati un sistem de umbrire automat.
In acest tabel va propunem sa descoperiti conditiile din interiorul casei, in functie de cele pentru puncte cardinale, si plantele care se pot adapta acestora.
LA NORD:
CONDITII PARTICULARE:
Primind putin soare direct, incaperile orientate spre nord sunt destul de intunecate. Aici, plantele nu trebuie niciodata sai fie plasate la mai mult de 2 m de o fereastra. Pentru a limita variatiile de temperatura,
este nevoie de geamuri duble, bine izolate.
Orientarea spre nord este foarte favorabile instalarii unei verande (indeosebi de tip sera rece sau conservatoare), pentru ca vara sunt evitate caldurile toride.
PLANTELE PE CARE LE ALEGEM:
Adiantum, Aglaonema, Anthurium, Asparagus falcatus, Aspidistra,
Asplenium bulbiferum, Blechnum, Campanula isophylla, Cissus, Clivia, Cyrtomium, Darlingtonia,
Davallia, Dionaea, Disa, Dracaena marginata, Epipremnua, Episcia,
Ficus pumila, Fittonia, Hedera, Microlepia, Miltonia, Paphiopedilum, Pellaea,
Selaginella
LA SUD:
CONDITII PARTICULARE:
Geamurile expuse spre sud primesc maximum de lumina, cu o medie anuala de 9 ore pe zi. Este expozitia ideala pentru plantele de interior.
In regiunile calde, este nevoie de o aerisire puternica si de filtrarea luminii. Un umidificator electric este,
de asemenea, foarte util, iar o higrometrie mare obligatorie.
PLANTELE PE CARE LE ALEGEM:
Abutilon, Ananas, Beaucarnea, Bougainvillee, Brugmansia, Callistemon, Catharanthus, Ceropegia, Chlorophytum, Citrus, Cordyline, Ficus benjamina, Gloriosa, Haemanthus, Hibiscus, Hoya, Jasminum, Justicia,
Mikania, Musa, Pachystachys, Passiflora, Persea, Phoenix, plantele grase, Setcreasea, Solanum, Strelitzia, Thunbergia,
Yucca, Zantedeschia
LA EST:
CONDITII PARTICULARE:
Incaperea beneficiaza de soare direct dimineata, o lumina dulce, foarte placuta plantelor.
Majoritatea plantelor de interior se dezvolta bine la nord-est, in regiunile calde, si la sud-est, in cele mai reci. Singurul inconvenient al unei incaperi orientate spre est este faptul ca temperatura scade repede.
PLANTELE PE CARE LE ALEGEM:
Achimenes, Aechmea, Aeschynanthus, Alocasia, Aphelandra, Araucaria, Asparagus, Begonia, Caladium, Calathea, Clerodendrum, Coffea, Columnea, Crossandra, Dieffenbachia, Dracaena, x Fatshedera, Fatsia, Gardenia, Howea, Maranta, Nepenthes, Nephrolepis, Philodendron, poinsetia, Rhoicissus, Syngonium, Tolmiea
LA VEST :
CONDITII PARTICULARE:
Intr-o incapere orientata spre vest, expunerea directa la soare se produce la sfarsitul zilei. Este perfect in regiunile cu veri foarte calduroase, pentru ca astfel se mentine
usor o ambianta temperata. Vanturile dominante sufland adeseori dinspre vest, trebuie sa se acorde o mare atentie izolarii ferestrelor si aerisirii naturale a incaperii, care trebuie sa ramana inchisa tot timpul.
PLANTELE PE CARE LE ALEGEM:
Acalypha, Allamanda, Brunfelsia, Cattleya, Cocos, Codiaeum, Cycas, Cyperus, Dendrobium, Ficus elastica, Grevillea, Guzmania, Jacaranda, Justicia, Mandevilla, Medinilla, Montera, Neoregelia, Odontoglossum, Oncidium, Pandanus, Phalaenopsis, Pisonia, Plumbago, Polyscias, Rhoeo, Saintpaulia, Schefflera,
Senecio, Sparmannia, Spathiphyllum, Stephanotis, Tillandsia, Vriesea
Reactia la lumina :
Plantele sunt irezistibil atrase de lumina. In natura, cresterea normala este verticala, pentru ca razele solare ating intotdeauna frunzele de sus, deci pe fata lor superioara. Se intalnesc totusi cateva exceptii ce demonstreaza nevoia stringenta a plantelor de a se expune la lumina. Sa observam, de exemplu, o samanta de arbore transportata de vant, care aterizeaa din nefericire, intr-un grohotis de stancarie. Ea gaseste putinul pamant necesar pentru germinare, dar un bloc de piatra ii mascheaza partial lumina.
Printr-un fenomen uimitor, numit fototropism, plantula se va indrepta sistematic spre putina lumina pe care o percepe si va gasi calea spre spatiul liber.
Odata „salvata", ea va incepe sa creasea drept. Acest comportament se observa si in casa la plantele prea departate de ferestre, ale caror tije se inclina spre sursa luminoasa. Cand lumina este insuficienta, acest comportament este insotit de ofilire, adica formarea de tije subtiri si decolorate, semn al dezechilibrului fiziologic cauzat de iluminarea prea slaba. Atat timp cat comportamentul fototropic al plantei este limitat la inclinarea tulpinii, nu e nimic grav. Este de-ajuns sa rotiti ghiveciul lunar,
pentru ca planta sa-si mentina pozitia verticala, estetica. Limitati aceasta interventie la speciile cu frunzis, pentru ea variatiile de luminozitate, chiar foarte mici, pot avea un efect dezastruos asupra plantelor cu flori. Asa se explica, in mare masura, caderile bruste si aparent fara motiv ale bobocilor gardeniilor, trandafirilor japonezi, crinilor rosii si ai orhideelor. Pentru aceste plante delicate, mentineti orientarea ghiveciului. Daca trebuie sa-l deplasati, pentru a face curatenie in incaperea respective, de exemplu, experimentati „trucul chibritului". Acesta consta in a infige in ghiveci un chibrit, in asa fel incat acesta sa fie paralel cu axa unui element fix (de exemplu, cu axa ferestrei). Veti putea sa deplasati fara probleme planta, sa va ocupati de treburile dumneavoastra si sa o puneti la loc, exact in pozitia pe care o ocupa, aliniind chibritul cu punctul de reper. Si nu uitati o regula de aur: o planta careia ii merge bine intr-un anume loc trebuie sa ramana acolo, vegetalele avand, in majoritatea lor, un temperament sedentar. luminarea ambiantei
Punerea in valoare a plantelor din casa depinde si de felul in care sunt iluminate. Acestea se vor dezvolta diferit in functie de unghiul si orientarea razelor luminoase. „Arborii" si exemplarele mari sunt avantajate daca sunt iluminate de la baza cu un fascicul indreptat in sus. Aceasta orientare nenaturala a luminii creeaza o impresie ciudata, teatrala, de care puteti profita folosind-o in gradinile de lama pentru „a obtine un efect maxim". Acelasi efect se poate obtine printr-o iluminare laterals, cu o singura sursa luminoasa, care proiecteaza o umbra inclinata lunga si intensa pe plantele situate in partea opusa sursei luminoase. Plantele cu tulpina fina si translucide sau cu frunzis fin si colorat, ca impatiens, coleus, caladium, anumite begonii, sunt puse in valoare magnific printr-o
iluminare in contre-jour, si mai subtile daca va fi instalati usor lateral.
„PUNEREA IN LUMINA" A PLANTELOR
Exista kit-uri de iluminat pentru plantele de interior.
Sistemul se compune dintr-un transformator care permite alimentarea a doua spoturi de 10 W sub o tensiune de 24 V, ce asigura o perfecta securitate. Acestea sunt etanse si se infig direct in pamantul din ghiveci, creand un flux luminos vertical care pune in valoare frunzisurile.
Efectul este decorativ, lampile halogenice difuzand o lumina galbena placut perceputa de privirea umana dar nefavorabila plantelor. Avantajul este realizarea unei iluminari estetce, variabile, care nu prezinta riscul de-a arde planta datorita intensitatii sale mici.

Marturii de botez