Diefenbahia

Planta mare, vivace, erbacee, viguroase, cu tulpini si frunze carnoase, dispuse compact.

Origine: America Centrala, de Sud, Brazilia.

Frunze: ovale, ascutite la varf, in degrade de verde si galben, de pete neregulate, de marmorari sau de striatii regulate.

Flori: ca toate araceele, diefenbahia are o inflorescenta spadiciforma, protejata de o spata semanand cu rodul-pamantului verde.

Lumina: varietatile cu frunze panasate au nevoie de lumina, dar nu directa. Penumbra face ca galbenul frunzelor sa vireze rapid spre verde.

Pamant: pamant vegetal si mranita de turba, in parti egale.

Ingrasamant: in perioada de crestere, o data pe saptamana, ingrasamant lichid pentru plante verzi.

Umiditatea aerului: la peste 20°C, puneti ghiveciul pe un pat de pietris umed. Faceti-i dus o data pe saptamana, ca sa-i spalati frunzele.

Udare: o data pe saptamana, lasand substratul sa se satureze de apa. Bagati ghiveciul trei sferturi intr-un vas cu apa lasati-I sa stea 15 minute.

Transplantare: in fiecare an, in aprilie.

Cerinte specifice: diefenbahiei nu-i convin curentii de aer rece, excesul de apa si aerul foarte uscat, mai ales daca toate aceste inconveniente sunt frecvente.

Dimensiuni: 1,50 m inaltime si 80 cm anvergura.

Inmultire: butasi de tulpina de 10 cm, culcati pe un amestec de nisip si turba, intr-o minisera inchisa, calda, cu incalzire de baza. In 2 luni fac radacini. Butasii de varf pot fi pusi in apa.

Longevitate: planta isi pierde frunzele bazale si, dupa 5 ani, devine inestetica.

Daunatori si boli: cosenile si paianjeni-rosii pe plantele slabite. Tratamentul este greu suportat. Utilizati batoane de insecticid, preventiv.

Specii exista o multitudine de hibrizi de Dieffenbahia picta, al caror nume nu este intotdeauna mentionat pe cartea de vizita a plantei, atunci cand o cumparati. Dieffenbachia amoena are frunzele mult mai fine si mai lungi decat celelalte specii.

Sfat: seva este toxica, iritanta provoaca inflamarea mucoaselor. Spalati-va bine pe maini.

 

 

 

 

Marturii de nunta